Ultima actualizare: 

19 Septembrie 2017


Fundatia George Manu

© Fundatia "George Manu",
2001- 2017

Sentinela

RSS

Afiseaza toate articolele

19 Septembrie 2017
NICOLAE PURCĂREA – 2 ani de la mutarea în veşnicie

Pomenirea fostului deţinut politic şi luptător anticomunist Nicolae Purcărea, la 2 ani de la mutarea la Domnul, va avea loc sâmbătă, 23 septembrie 2017, ora 10, la Biserica Sfânta Treime din Şcheii Braşovului. Vă aşteptăm!

_

divider

17 Iulie 2017
Noi stăm alături de Mircea Vulcănescu! Tu?

Marți, 18 iulie 2017, ora 17 - prin iniţiativa unor consilieri locali cu demnitate şi dragoste de adevăr, va avea loc o Şedință extraordinară a Consilului Local Sector 4 București pentru abrogarea hotărârii 147/29.06.2017 privind aprobarea propunerii Primarului Sectorului 4 în vederea schimbării denumirii „Liceului Tehnologic Mircea Vulcănescu”.

Merită să cunoaşteţi numele membrilor consiliului local care încearcă să transforme a doua răstignire a lui Mircea Vulcănescu într-o înviere a demnităţii româneşti: Ioan Gâf-Deac, Antonio Andruşceac, Cosmin-Constantin Bărbălău, Sorin-Ioan Ceacăr, Elena Iancu, Vasile Negrilă, George Daniel Pânzaru, Samir Simion, Gheorghe Şupeală.

Atenţie: noul sediul al Primăriei Sector 4 Bucureşti se află în Bd. Metalurgiei, nr. 12-18, Grand Arena, Et. 1, Sector 4.

Vino și tu! Împreună pentru Mircea Vulcănescu!

Cezarina Condurache

Fundaţia „George Manu”

divider

22 Iunie 2017
Cluj Napoca a fost astăzi capitala demnităţii româneşti. Mulţumim tuturor pentru sprijin, implicare şi atitudine!

La începutul Şedinţei Consiliului Local, Primarul Emil Boc a anunţat retragerea de pe ordinea de zi a punctului 31 privind schimbarea denumirii „străzii Radu Gyr”. Dl Boc a spus că retragerea se face ca urmare a numeroaselor solicitări venite din partea societăţii civile (peste 6000 se solicitări!), venite pe căi legale şi formulate pe ton democratic. Dumnealui nu poate ignora vocea societăţii civile. Va solicita analizarea situaţiei de către instituţii abilitate şi în urma acestei analize se va decide DACĂ se va mai reintroduce vreodată pe agenda Consiliului Local schimbarea denumirii „străzii Radu Gyr”.

Colegii noştri aflaţi în sală au întâmpinat decizia în ropot de aplauze.

Mulţumim dommnului Primar Emil Boc şi domnilor consilieri care au primit şi citit adresele noastre încuranjându-ne şi asigurându-ne suport şi susţinere.

Azi am biruit! Vedem ce va urma... Noi vom fi tot aici, Radu Gyr de asemenea...

Cezarina Condurache

Fundaţia „George Manu”

divider

21 Iunie 2017
Apel: Nu schimbați numele străzii „Radu Gyr”!

Către Primăria și Consiliul Local Cluj-Napoca
În atenția membrilor Consiliului Local

 

Stimate doamne și stimați domni,

În data de 22 iunie 2017 veți hotărî, în cadrul ședinței Consiliului Local, soarta străzii „Radu Gyr, aflată pe ordinea de zi la numărul 31. Nu veți decide o simplă schimbare de nume, veți decide dacă prin votul dumneavoastră veți alege să legitimați hotărârile abuzive luate în 1945 de către Tribunalul Poporului, dirijat de ocupanții bolșevici, sau veți alege demnitatea națională, dreptul neamului nostru de a-și cinsti eroii, martirii și mucenicii.

 Schimbarea aceasta de nume, deși solicitată oficial prin adresa Ministerului de Interne (la sugestia INSHR Elie Wiesel) este atât imorală cât și ilegală!

 Radu Gyr, poetul care l-a coborât pe Iisus în temnițele comuniste, a îndurat 16 ani de detenție pentru crezul său, fiind încarcerat la Aiud, Jilava, Văcăreşti, Râmnicu Sărat şi Braşov. Umilit, batjocorit, scos din istorie și din memoria neamului său de către bolșevicii care s-au făcut stăpâni pe țara noastră, marele poet a fost condamnat la pachet cu alți eroi și intelectuali de marcă în „lotul ziariștilor naționaliști”, acuzați de „crime de război”. Acuzație aberantă din toate punctele de vedere!

Aceste procese sinistre au fost pur politice, înscenate de nou instauratul regim prin Tribunalele Poporului! A legitima astăzi o condamnare utopică (atunci și mai ales acum) comandată de către regimul comunist – decretat de statul român postdecembrist drept „regim criminal” – este de neînțeles și de neacceptat!

Schimbarea numelui străzii „Radu Gyr” este imorală pentru că:

Ne aflăm în 2017, an închinat de Patriarhia Română „apărătorilor ortodoxiei în temnițele comuniste”. Așa cum știți, în acest context, Patriarhia Română a dedicat poetului Radu Gyr ample materiale audio, video și scrise, difuzate pe toate canalele media ale Patriarhiei (Trinitas TV, Radio Trinitas, Ziarul Lumina, Agenția de știri Basilica).

Vă aflați în Cluj-Napoca, orașul vrednicului de pomenire Mitropolit Bartolomeu Anania – coleg de suferință și pătimire cu Radu Gyr. În orașul dumneavoastră, Mitropolia Clujului cârmuită de ÎPS Andrei a organizat numeroase manifestări în care au răsunat versurile lui Radu Gyr, i s-au recunoscut și omagiat jertfele și pătimirile suferite în și pentru Hristos.

După 44 de ani de comunism și încă 27 de ani de libertate, autoritățile democratice ale Statului Român îl stigmatizează și reincriminează pe Radu Gyr! Acesta, adormit întru Domnul acum 42 de ani, plătise deja cu 16 ani din viață vina de a fi naționalist și anticomunist. Acum reluăm sentința politică impusă prin forță de regimul comunist la pachet cu argumentația „acuzatorilor publici” de sinistră amintire?

De curând statul român a adoptat legea 127/2017 privind instituirea „Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste în data de 14 mai”. Legea 127/2017 acordă cinstire tuturor pătimitorilor din temnițele comuniste – fără specificații privind orientarea lor politică, acuzațiile aduse la proces sau tipul condamnării. Această lege activă a Statului Român, inițiată de către 34 de deputați aparținând PSD, PNL, UNPR, minorități sau neafiliați, folosește în expunerea de motive, numele lui Radu Gyr:

 „Suntem conștienți de nume mari ca ale părintelui Nicolae Steinhardt, pastorului Richard Wurnbrand, episcopului greco-catolic Iuliu Hossu, părintelui greco-catolic Tertulian Langa, politicianului Iuliu Maniu, a poetului Radu Gyr  și a soției sale sau Mircea Vulcănescu, Aurelian Bentoiu, între mulți alții care au pătimit în aceste temnițe?

Se impune așadar, ca această zi să fie cinstită și declarată zi națională a   acelor martiri, care și-au adus darul înaintea istoriei și a Cerului pentru neamul nostru, care s-au jertfit pe ei că să ne fie nouă bine. Din respect pentru cei ce  au îndrăznit să reziste acelor vremuri istorice, Parlamentul României are datoria morală să declare ziua de 14 mai ca zi a martirilor temnițelor comuniste.

Pe de o parte, Radu Gyr este invocat de către parlamentarii noștri ca model și motiv pentru instituirea unei „Zile naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste”, iar pe de alta, i se înlocuiește numele în nomenclatorul străzilor din Cluj? Vă reamintim că legea 127/2017 – inclusiv expunerea de motive – a primit aviz favorabil de la Consiliul Legislativ.

Veți lovi încă o dată în familia mult pătimitorului Radu Gyr. Așa cum probabil știți, fiica acestuia, doamna Simona Popa, este în viață. Nu o supuneți încă o dată la umilința de fi considerată „fiică de bandit”. Nu o faceți să retrăiască nedreptatea și suferința care i-au marcat copilăria și adolescența!

 Schimbarea numelui străzii „Radu Gyr” este ilegală pentru că:

Invocarea OUG 31/2002 completată prin neinspirata lege 217/2015 în schimbarea numelui străzii „Radu Gyr” este lipsită de temei legal!

Legea 217/2015 prevede în mod clar la Articolul 13, punctul 1 că: „Se interzice acordarea numelor persoanelor vinovate de săvârșirea unor infracțiuni de genocid contra umanității și de crime de război unor străzi, bulevarde, scuaruri, piețe, parcuri sau altor locuri publice.”

Această prevedere NU este retroactivă! Neretroactivitatea legii a devenit principiu constituțional odată cu intrarea în vigoare a Constituției României din anul 1991. De atunci, acest principiu constituțional trebuie respectat obligatoriu, în toate actele normative emise și publicate în Monitorul Oficial.

Potrivit Constituției României, titlul II, articol (2): Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile.”

Așadar articolul 13, punctul 1 din legea 217/2015 nu se aplică în cazul străzii „Radu Gyr”, care există în Municipiul Cluj cu mult înaintea intrării în vigoare a legii 217/2015.


Memoria lui Radu Gyr face parte din memoria neamului

Stimați membri ai Consiliului Local Cluj-Napoca, în primii 20 de ani ai comunismului în țara noastră, temnițele au înghițit flămânde sute de mii de jertfe, suferințe, pătimiri și vieți. Dar comunismul a creat și un alt tip de detenție, mult mai cumplită și mai periculoasă: temnițele memoriei. În ele au ferecat credințele și valorile neamului românesc. Astazi, la 73 de ani de la instaurarea iadului bolșevic în țara noastră, avem dreptul la adevăr, la memorie, la istorie. Cei închiși în temnițele memoriei – eroi, martiri, mărturisitori – au dreptul să fie lăsați să iasă în lumină – pentru că sunt Fii ai Luminii.

Anul 2017 este închinat pătimirii lor de către Biserica Ortodoxă Română. Biserica Greco-Catolică pregătește pentru anul 2018 trecerea în randul sfinților a episcopilor martiri care au trecut prin temnițele comuniste. Statul Român le-a închinat două zile naționale de cinstire prin: legea 247/2011 privind stabilirea zilei de 9 martie „Ziua Deținuților Politici Anticomuniști din perioada 1944-1989” și legea 127/2017 privind instituirea „Zilei naţionale de cinstire a martirilor din temniţele comuniste în data de 14 mai”.

E timpul ca Radu Gyr, împreună cu întreaga generație martirizată în temnițe de către regimurile de dictatură care ne-au bicuit țara și ne-au omorât elitele, să se întoarcă biruitori în istoria neamului lor. Le datorăm asta lor, copiilor și soțiilor lor. Ne-o datorăm și nouă: ca neam, ca stat, ca români.

Nu schimbați numele străzii „Radu Gyr”! Aveți toate argumentele morale și legale de care este nevoie pentru a da joi un vot al demnității.


Cezarina Condurache

Fundația Profesor George Manu

21 iunie 2017, București

Fundaţia „George Manu”

divider

16 Iunie 2017
Sinaxarul Demnității Românești: Arhimandritul Chesarie Gheorghescu - † 14 iunie 2017

Arhimandritul Chesarie Gheorghescu, fost exarh al mănăstirilor din Arhiepiscopia Bucureștilor, deținut politic între 1961-1964 în temnițele Uranus, Jilava, Dej, Gherla... prieten al Fundației Profesor George Manu și colaborator al revistei „Permanențe”. Înmormântarea va avea loc sâmbătă, 17 iunie 2017, la ora 10:00, după Sfânta Liturghie la Mănăstirea „Dintr-un lemn”, Vâlcea.

În veci pomenirea lui!

Fundaţia „George Manu”

divider

04 Iunie 2017
Pomenirea pătimitorilor caracaleni - 5 iunie

Luni 5 iunie, Caracal: pomenirea pătimitorilor temnițelor, prigoanelor, lagărelor, exilului, a luptătorilor anticomuniști și a tuturor foștilor deținuți poiltici

Vă așteptăm luni la Caracal, la Biserica Sfânta Treime (Piaţa Victoriei, nr. 21), în curtea căreia am ridicat acum 2 ani Troița Mărturisitorilor sfințită de P.S. Sebastian, Episcopul Slatinei şi Romanaţilor. Utrenia va începe la ora 8, Sfânta Liturghie la ora 9:45. Va urma parastasul oficiat în fața Troiței.

Între pătimitorii caracaleni menționăm pe: doctorul Dumitru Uță (23 ani temniță antonesciană și comunistă), Sofia Cristescu Dinescu (20 ani temniță carlistă, antonesciană și comunistă), colonelul Ion Uță (șeful rezistenței anticomuniste din Banat), poetul Virgil Carianopol, colonelul Ion Almăjean, ziaristul Bunei Vestiri Ion Diaconescu.

În veci pomenirea lor!

Cezarina Condurache

divider

25 Mai 2017
Horia Sima - 24 ani de la trecerea în veșnicie

Sâmbătă 27 mai, ora 9:30, la Biserica Sfântul Ilie Gorgani din București va avea loc slujba de pomenire pentru Horia Sima, Comandantul Mișcării Legionare.

Fundaţia „George Manu”

divider

05 Aprilie 2017
Concert "Raze prin zăbrele"

Joi, 6 aprilie, ora 19.00, la Catedrala Sf. Spiridon Nou din București va avea loc un concert de cîntări ale Postului Mare şi cîntece din temniţele comuniste, interpretate de maicile de la Mănăstirea Diaconești, județul Bacău.

Unul dintre cele mai cunoscute grupuri psaltice monahale din România va tine un concert dedicat mărturisitorilor din temniţele comuniste.

Evenimentul este organizat cu binecuvîntarea Preafericitului Părinte Patriarh Daniel.

_

divider

06 Februarie 2017
Demnitatea unei naţiuni

Duminică, 5 februarie 2017, poporul român a scris din nou istorie. Cronicile nu vor putea să ignore imaginea-simbol a acestei zile, o mare de lumini revărsată peste întunericul unei nopţi geroase de iarnă. Luminiţele sufletului colectiv românesc au licărit cu sutele de mii, gând la gând cu alte milioane de conaţionali de pe toate meridianele aflaţi în acelaşi cuget, străpungând mantia groasă a întunericului moral în care orbecăieşte România de mai bine de şapte decenii.

Nu a fost nici pe departe vorba numai de a-i sili pe guvernanţi la satisfacerea unor revendicări punctuale pe plan social sau legislativ. Dimpotrivă, manifestaţiile au culminat tocmai după ce guvernul a anunţat abrogarea controversatei ordonanţe de urgenţă prin care se dezamorsau legile anticorupţie. De asemenea, resortul care a scos masele de români pe străzi nu are nici caracter de partizanat politic, chiar dacă de-acum se cere demisia guvernului.

Ceea ce românii transmit lumii întregi de sub flamurile tricolorului naţional, prin această explozie de lumină, cu inventivitatea exuberantă a lozincilor şi o atitudine de un spirit civic ireproşabil, ţine de un plan mult mai profund. Prin dimensiunile sale la scară naţională, mişcarea de stradă din februarie 2017 a dobândit un caracter metajuridic şi metapolitic de plebiscit moral şi naţional. Ea a devenit expresia indubitabilă a unei voinţe colective ferme şi bine conturate. O zvâcnire de demnitate naţională, care articulează o năzuinţă în primul rând de ordin moral, menită să croiască acestui neam un nou viitor. O altă soartă, sub semnul lui „Deşteaptă-te române”, care ne însoţeste cu simbolistica sa de-a lungul secolelor de istorie. La fel ca în anul Marii Uniri, 1918, sau în decembrie 1989, când s-a strigat „jos comunismul!”.

Ce se cere aşadar acum, sub forma unor revendicări concrete (abrogarea ordonanţei, demisia guvernului), dar care transcend cu mult aceste puncte?

Nici mai mult, nici mai puţin, decât faptul ca cei investiţi prin vot să conducă temporar destinele acestei ţări, trebuie să aibă în primul rând legitimitate morală. E un avertisment la adresa tuturor celor care cred că la adăpostul legitimităţii câştigate la urne (dar pe fondul unui absenteism ridicat) pot sfida cele mai elementare norme etice şi ale bunului simţ. Cei care au ieşit în stradă pentru acest deziderat nu sunt nicidecum numai partizanii lui Cioloş, Iohannis, USR, Soros sau cine mai vreţi dumneavoastră. Majoritatea sunt cu siguranţă dintre cei care la ultimele alegeri au absentat de la urne. Unii se întreabă de ce nu s-a ieşit în stradă mai demult, când şi alţii au făcut şi au dres? Răspunsul e simplu. Prima reacţie a majorităţii românilor, care au văzut în toate partidele „aceeaşi mizerie”, a fost cea de lehamite. De indiferenţă la rezultatul alegerilor. A fost refuzul de a mai merge la vot spre a alege, ca întodeauna, „răul cel mai mic”. Dar de data aceasta PSD-ul, orbit de succesul zdrobitor repurtat la alegerile din decembrie, a întrecut orice măsură. Parcă au vrut cu tot dinadinsul să contrazică relativizarea şi omogenizarea în rău a întregii clase politice, arătând că se poate şi mai jos! Nu s-a comportat precum un partid ca toate celelalte, fiecare cu proprii săi corupţi, ci ca un grup infracţional organizat, care a încercat să legalizeze furtul.

Da, în cele din urmă, la presiunea străzii, guvernul „Grindragnea” a fost nevoit să abroge ordonanţa care a făcut să detoneze o mişcare de mase din acelea care apar doar la momente de răscruce a istoriei. Numai că se înşeală dacă are impresia că apele revărsate se vor retrage în matca lor, iar totul va merge înainte ca şi cum nu s-ar fi întâmplat nimic. Căci acest guvern şi garnitura de la conducerea PSD au risipit orice urmă de încredere care le va fi fost acordată. S-a comportat precum un hoţ prins asupra faptului, care se grăbeşte să înapoieze lucrul furat în speranţa că totul va fi uitat şi că el va fi privit de acum încolo asemenea unui nufăr imaculat. Se pare că aceşti oameni nu sunt în stare să se ridice deasupra interesului imediat, a combinaţiilor conjuncturale, a artificiilor menite strict să perpetueze reţeaua de influenţă din care fac parte.

Excepţiile au fost puţine, dar au existat. Ministrul Florin Jianu a demisionat, spunând că doreşte să fie „de partea corectă a istoriei”. Iată că mai sunt şi unii din tabăra guvernanţilor care sunt în stare să se raporteze la ceva situat deasupra contingenţelor. Fie că aceasta se numeşte judecata istoriei, legea morală, Dumnezeu sau spiritul viu al acestui popor, pentru care aparenta indiferenţă în care părea cantonat nu înseamnă de fapt altceva decât o formă de protejare a idealurilor care încă mai zvâcnesc în sufletul său, aşteptând doar momentul de graţie în care să se impună clamarea lor.

Românii sunt o naţiune încă tânără, pe care istoria a împiedicat-o să parcurgă etapele de maturizare a unei conştiinţe colective, aşa cum a fost cazul marilor popoare occidentale. Acestea se află acum într-o stare de saturaţie, de decadenţă chiar, permiţându-şi luxul fie de a se lăsa ghidate de „corectitudinea politică”, fie de a se ridica împotriva ei. Sunt dispute politice şi ideologice care au loc deasupra unui incontestabil şi elementar fundament etic, care României ultimelor decenii i-a lipsit în permanenţă: acea legitimitate morală de care să se bucure cei aleşi să conducă un stat. Nu mă refer aici la lucruri sofisticate, ci la ceva de ordinul evidenţelor: corectitudine, onoare, verticalitate. Toate sunt, sau ar trebui să fie, recunoscute ca principii aparţinând, de la sine înţeles, unui plan superior, fără de care contractul social între conducători şi conduşi nu poate funcţiona. Nu arareori, politicienii (din toate ţările civilizate) s-au dovedit a nu fi la înălţimea acestora. Dar, atunci când au călcat pe bec, au recunoscut autoritatea superioară a acestor valori şi au ştiut că trebuie să suporte consecinţele.

Într-o ţară ca România, lucrurile au stat mai întotdeauna altfel. Acum, sutele de mii de români care au fost pe străzi, alături de milioanele care îi susţin în încercarea de ieşire din această beznă morală, au mai parcurs o treaptă pe drumul către închegarea unei veritabile solidarităţi şi conştiinţe naţionale.  Se simte apariţia unui liant transpartinic, mai presus de ideologii şi de viziuni asupra lumii. Fără acest liant elementar al unor valori fireşti, de la sine înţelese, un stat nu poate funcţiona aşa cum trebuie, iar toată armătura legislativă şi instituţiile statului nu sunt decât o faţadă, o butaforie îndărătul căreia politicieni veroşi îşi pot vedea în tihnă de propriile interese.

Românii simt într-un număr covârşitor acest lucru şi se revoltă. Nu mai pot sta nepăsători privind cum soarta lor este decisă de o guvernare care a căzut la examenul celor mai elementare reguli de etică. Manifestaţiile uriaşe de pe tot cuprinsul ţării au dobândit un caracter de plebiscit naţional şi de afirmare a demnităţii unei naţiuni. Actualului guvern şi conduceri a PSD nu îi mai poate fi acordată nici încredere, nici legitimitate morală. Cei responsabili, aceia care au arătat că PSD-ul poate coborî şi mai jos decât celelalate partide (oricum şi ele detestate de marea majoritate a românilor) trebuie să plece şi să înveţe lecţia că aroganţa şi sfidarea unui popor întreg se plătesc întotdeauna.

Ştim că pot exista profitori şi grupuri de interese care vor încerca poate să deturneze sensul genuin al acestor manifestaţii. Probabil că atunci când cei vizaţi se vor retrage, românii vor tolera un PSD reformat alături de celelalte partide. Desigur că nu vor fi mulţumiţi de calitatea întregii clase politice, dar cel puţin vor fi trasat un hotar pentru posteritate: mai jos de atât nu merge! Nu admitem!

Abia pe o asemenea bază se poate spera la construcţia unui viitor sănătos al acestei ţări. Abia pe această treaptă se poate face trecerea de la stadiul de ţară bananieră la un alt nivel de civilizaţie, la formarea unui cadru respirabil în care sunt posibile dispute politice şi ideologice menite să configureze traseul viitor al unei naţiuni.

Dacă despre izbucnirea din decembrie 1989 s-a spus că a fost o „explozie a mămăligii româneşti”, în februarie 2017 putem spune ca asistăm la închegarea unei coloane vertebrale a demnităţii româneşti, la manifestarea pe scena istoriei a unui suflet colectiv atât de vitregit de-a lungul veacurilor, care încearcă să-şi croiască un destin temeluit pe valori morale.

Bogdan Munteanu

divider

28 Ianuarie 2017
Comemorarea anuală Valeriu Gafencu: Joi 16 februarie 2017, Târgu Ocna

Dragi prieteni,

Comemorarea închinată lui Valeriu Gafencu şi tuturor deţinuţilor politici din temniţa Târgu Ocna, va avea loc joi, 16 februarie 2017, sub organizarea Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului.

Ca în fiecare an, ne vom întâlni la Biserica Sfinții Împărați Constantin și Elena, biserică aflată în vecinătatea penitenciarului Târgu Ocna.


Vom reveni în zilele următoare cu programul detaliat al comemorării.

Vă așteptăm la Târgu Ocna!

Cezarina Condurache

divider

02 Ianuarie 2017
80 de ani de la jertfa Moța-Marin – Majadahonda 2017 - programul manifestărilor

Activitățile comemorative închinate lui Ionel Moța și Vasile Marin se vor desfășura după cum urmează:

Sâmbătă, 14 ianuarie 2017, Majadahonda
Ora 12 - Comemorare la Monumentul Moța-Marin/Majadahonda
Ora 15 - Masa la Hotel Majadahonda
Ora 17 - Conferința „Espíritu Majadahonda. El legado de una generación”, Hotel Majadahonda

Duminică, 15 ianuarie 2017, Biserica Sfântul Ioan Casian Guadalajara
Ora 09:00 - Utrenie și Sfânta Liturghie
Ora 12:00 - Parastas pentru Ionel Moța și Vasile Marin
Ora 12:30 - „Modele de jertfă pentru Hristos” - prezentarea cărților editate de Fundația George Manu și Editura Evdokimos
Agapă

În București parastasul pentru Ionel Moța și Vasile Marin, va avea loc sâmbătă 14 ianuarie 2017, ora 09:30, la Biserica Sfântul Ilie Gorgani.

Vă așteptăm!

Fundaţia „George Manu”

divider

16 Decembrie 2016
Lansare de carte - 20 decembrie 2016

Marţi 20 decembrie, ora 18, vom lansa la Librăria Sophia volumul:

“CRĂCIUN ÎNTEMNIŢAT. Sărbătoarea Naşterii Domnului în temniţele comuniste şi după eliberare, în amintirile mărturisitorilor”, ediție alcătuită şi îngrijită de Cezarina Condurache, cu o prefață de Pr. Prof. Conf. Dr. Constantin Necula.

Invitaţi: Pr. Nicolae Bordaşiu, Vasile Jacques Iamandi, Ciprian Voicilă şi actriţa Crenguţa Hariton - care va recita versuri din volum.

Vă aşteptăm cu mare drag!

Cezarina Condurache

divider

Afiseaza toate articolele