Drumul spre Vozia. Vol. III.

Şi în acea clipă tot gândul lui, toată fiinţa lui, se adună de la sine asupra iubirii faţă de Lixăndrina. Era cea mai mare putere a vieţii lui, era o putere dincolo de viaţa lui. Era Veşnicia, era totul! Căci iubirea adevărată este veşnică. Şi pentru iubirea adevărată, omul poate înfrunta şi învinge tot Iadul.
– Luptăm împreună, iubire, până dincolo de săvârşitul lumii! – spuseră ei, ca unul singur.
Arhidemonul se cutremură din nou. Dar de această dată nu de furie, nu de mânie. Ci… cu totul neaşteptat pentru el, de frică.

Mihai-Andrei Aldea

Mihai-Andrei Aldea este, fără îndoială, un paseist și un calofil, un credincios și un patriot, un justițiar și un satirist, un erudit și un fabulist; începutul romantic al aventurii („eroi excepționali în împrejurări excepționale”) se împletește, pe parcurs, cu tradiționalismul sacru, cu prerafaelitismul diafan, cu alte curente literare.

Oliviu Crâznic

 

Lasă un răspuns

Adresa email nu va fi publicata.

Subiectul precedent

Drumul spre Vozia. Vol. II.

Subiectul următor

Jertfe pe munţi

Cele mai recente din