Poveste de dincolo …

Această poveste e adevărată.
Autoarea a cules-o din şoaptele trestiilor, pe un mal de lac românesc. Trestiile, povestind, n-au păstrat cronologia istorică; au preferat o cronologie de intensitate.
Astfel începutul e un fel de sfârşit, iar sfârşitul… „Marea întâlnire” este adevăratul început: iniţierea în dragoste şi iertarea unui suflet, a multor suflete!
Firul conducător prin acest labirint de întâmplări petrecute în secolul nostru, voluntar estompate de ficţiunea visului, s-ar putea găsi poate în versurile lui Verlaine, „Jadis et Naguére”, care ţine loc de motto, nu pentru fond, ci pentru formă.
Locuitor în trecere pe planeta „Terra”, dacă te-au plictisit lozinci prea des repetate sau dacă şi-a pierdut pentru tine sensul şi valoarea „Cuvântul”, întrebuinţat în scrieri emfatice, retorice şi mincinoase, opreşte-te o secundă din drum şi caută în Biblie Adevărul!
Chiar dacă ţi-ar părea, citind-o, demodată şi neverosimilă, îţi va aduce linişte şi mângâiere!
În prima epistolă a Sf. Apostol Pavel către Corinteni, ţi se lămureşte de la început (paragraful 13) cele ce le trebuie cuvintelor ca să capete sens:
„Dacă aş vorbi în limbi omeneşti şi îngereşti şi dragoste nu am, sunt ca o aramă sunătoare…”
Şi sfârşeşte cu cuvintele: „Acum dar rămân aceste trei: Credinţa, Speranţa şi Dragostea; dar cea mai mare dintre toate este Dragostea”.

Lasă un răspuns

Adresa email nu va fi publicata.

Subiectul precedent

Fericiţi cei ce plâng

Subiectul următor

Pentru Christos

Cele mai recente din