Sâmbătă, 3 octombrie 2020, va avea loc la Biserica Sfântul Ilie Gorgani din Bucureşti parastasul de 40 de zile pentru dr. Dionisie Stoenescu (chiar în ziua în care ar fi împlinit 95 ani…). Fostul deţinut politic Dionisie Stoenescu a trecut la Domnul în luna august la Paris. Familia din Spania, camarazii din România şi prietenii din Franţa se vor reuni sâmbătă în rugăciune pentru sufletul său cel verde şi bun.
În aceeaşi zi, în acelasi loc, la aceeaşi oră şi în prezenţa aceloraşi camarazi, va avea loc parastasul de 1 an pentru fostul deţinut politic Nicolae (Nicu) Popa, trecut la Domnul în noiembrie 2019 în SUA
Dumnezeu să-i odihnească!
Dionisie Stoenescu – PREZENT!
Nicu Popa – PREZENT!
*
Dionisie Stoenescu s-a născut la 3 octombrie 1925 în comuna Griviţa, Slobozia. Tatăl său, Ştefan Stoenescu, era preot, iar mama, Ecaterina, învăţătoare. A absolvit Facultatea de Medicină la Bucureşti cu specialitatea cardiologie. În timpul studenţiei a fost coleg şi prieten cu viitorul preot Gheorghe Calciu – ambii făceau parte din Corpul Studenţesc Legionar Bucureşti. Cu toate acestea, Dionisie Stoenescu scapă de arestările din 1948 şi reuşeşte să îşi termine studiile.
Dar, până la urmă, vigilenţa autorităţilor îl va aşeza şi pe el în temniţă, fiind arestat în 1956 în legătură cu Revoluţia din Ungaria. Condamnat la 25 de ani muncă silnică pentru „crimă de uneltire”, avea să execute 8 ani de detenţie. A făcut parte din acelaşi lot cu Demostene Andronescu şi Mihai Grama. Întregul lot a fost anchetat sălbatic de colonelul Enoiu, nume de tristă amintire. Mihai Grama a fost decretat de anchetatori drept lider al unei organizaţii inexistente în realitate. Singura „vină” reală a fost ideea şi dorinţa acestuia de a crea o manifestaţie de sprijin faţă de ceea ce se petrecea atunci în Ungaria. Evident că manifestaţia era o utopie, dar Grama făcuse şi o listă cu un viitor guvern anticomunist. Hârtia respectivă a ajuns însă la Securitate. În guvernul de hârtie al lui Grama, Demostene Andronescu figura drept Ministru al Apărării, iar Dionisie Stonenescu, al Sănătăţii.
Toate acestea au servit drept motiv suficient pentru ca Securitatea să valideze acuzaţia de „crimă de uneltire”, să-i tortureze şi să-i condamne. Periplul carceral al lui Dionisie Stoenescu a cuprins temniţele Văcăreşti, Aiud şi Jilava.
S-a eliberat în 1964, odată cu decretul general de graţiere a foştilor deţinuţi politici. Va profesa medicina la Sinaia şi Bucureşti, iar în 1981 va reuşi să părăsească lagărul României socialiste pentru reîntregirea familiei. Ajuns iniţial în Africa, va practica medicina în Camerun, iar ulterior se va stabili în Franţa, la Paris, unde va lucra ca medic până la pensionare.
Reprezentant de seamă al exilului, Dionisie Stoenescu a fost nelipsit din Biserica Românească Jean de Beauvais din Paris. După 1990 a revenit mereu în ţară, de obicei alături de bunii săi prieteni Marcel Petrişor şi Decebal Becea, participând la comemorarea Aiud sau la parastasul părintelui Calciu. Mereu în activitate, mereu dornic să povestească şi să înveţe pe cei ce tânjeau după adevăruri ascunse, Dionisie Stoenescu a făcut cu bucurie apostolat istoric şi legionar printre tineri.
Conferinţe, comemorări, pelerinaje la Jilava, întâlniri cu liceeni şi elevi, lansări de carte … multe amintiri şi bucurii ne leagă de chipul şi numele său.
Îl văd la Aiud, ascuns la umbra crucii de lângă Monument până la momentul intonării cântecelor legionare când ţâşnea la datorie; parcă îl zăresc şi acum apărând zâmbitor la târgurile de carte la care venea să ne viziteze şi încurajeze, îl regăsesc în amintiri pe platoul de la Majadahonda, însoţit de fiica sa, doamna Cristiana Beciu, îmi amintesc prefect glasul lui şi îl aud povestind … „fata moşului … noi nu suntem urmaşii Romei …”
Dionisie Stoenescu a trecut la Domnul în 22 august 2020 şi a fost înmormântat la Paris, dar amintirea lui rămâne veşnic în toate locurile şi toate inimile în care a locuit.