Conferința „Esențialul: spiritul de sacrificiu”

Anul acesta, fiind unul aparte din cauza condițiilor nefavorabile create de virusul Covid19, conferința anuală care are loc în cinstea martirilor legionari, Moța și Marin nu a mai avut loc în sala Hotelului Majadahonda ca și până acum ci a beneficiat de o locație aparte. Am avut onoarea de a fi primiți la sediul Vieja Guardia din Madrid al camarazilor de la Falanga Spaniolă unde se află și astăzi o camera memorială în care se află biroul şi obiectele personale ale unuia dintre fondatorii săi, Jose Antonio Primo de Rivera. În această locaţie a funcţionat iniţial biroul de avocatură deschis de Jose Antonio. Din martie 1935 până în februarie 1936 acesta va pune spaţiul la dispoziţia Falangei Spaniole care, forţată de vitregiile politice şi economice ale perioadei, îşi va muta aici sediul naţional.

În cadrul conferinței intitulate „Esențialul: spiritul de sacrificiu”, din seria Viernes Culturales de la Falange au luat cuvântul următorii: Blas Piñar Gutíerrez – avocat și general de brigadă al Armatei Spaniole, de asemenea Pr. Marius Vișovan din partea Fundației ‘’Profesor George Manu‘’ și Călin Gabor, reprezentantul Fundației ‘’Profesor George Manu‘’ în Spania.

Călin Gabor este cel care a deschis șirul cuvântărilor și a ales să înceapă prin a mulțumi celor din Falanga Spaniolă pentru că ne-au găzduit la sediul lor în acest an și au făcut ca tradiția cultului de la Majadahonda să nu fie întreruptă. De asemenea le mulțumește pentru tot efortul depus în crearea acestui cult începând cu 1941 încoace. Prezența și implicarea lor a fost neîntrerupă de la prima comemorare, care s-a desfășurat în prezența lui Radu Ghenea, și până astăzi. A continuat prin a arăta diferența dintre comuniști și legionari. Comuniștii îi urau la culme pe legionari pentru că aceștia reușeau să atragă oameni simpli, muncitori, țărani și tineri, care în mod normal ar fi fost înșelați de politicieni, acaparați de idei comuniste. Doar Mișcarea Legionară reușea să-i țina pe acești oameni departe de manipularea marxistă. Legionarii au arătat că nu sunt la fel ca și comuniștii, la ei liderul se sacrifica primul. A mai descris puțin contextul venirii celor 7 legionari alături de generalul Cantacuzino în Spania. Toți cei ajunși aici aveau grade de ofițeri și ar fi avut posibilitatea să ia parte la conflict din această postură, dar au ales să fie încadrați ca simpli soldați în legiunile Tercio. Ei nu au venit pentru faimă ci pentru a lupta și cădea pentru Hristos. Toți cei prezenți în Spania erau comandanți legionari, (Alecu Cantacuzino era un prinț dintr-o veche familia nobila); toți aveau o vârstă, nu mai aveau 19-25 de ani la fel ca restul soldaților. Cu toate astea mărșăluiau cot la cot cu ei timp de ore și zile întregi. Împărțeau aceeași hrană și se adăposteau în aceleași condiții nefavorabile. Spiritul de sacrificiu al acestor legionari nu a rămas doar un episod trecător al războilui Civil Spaniol, ci a dăinuit. Exemplul lor a fost înțeles și aplicat mai apoi de către zecile de mii de tineri care s-au înrolat în Divison Azul și au mers să lupte pe frontul de est, iar mai apoi, același exemplu a fost aplicat în rezistența împotriva comunismului din România, fie că vorbim de luptătorii din munți, fie de cei din temnițe, care au învins cele mai crâncene dureri și încercări, fie cei parașutați în România vândută. Toți aceștia au creat noi exemple prin spiritul lor de sacrificiu, iar noi trebuie să le urmăm.

În continuare și încheiere în același timp, Călin a adăugat citatul lui Ion Moța din articolul Esențialul, apărut în Cuvântul Studențesc în 17 aprilie 1935:

‘’Acest salt de la egoismul individual oricât de justificat, pentru a trece în focul dureros al unei lupte din care să fii hotarât a nu ieși viu fară a fi biruitor, acesta e elementul esențial fară de care nu poate exista o împlinire a idealurilor studențești. Totala aservire a interesului personal interesului colectiv, hotarârea de a-ți da pieptul tău zdrobit pentru a sluji ca temelia biruinței românesti pe care o visezi, numai din această transfigurare sufletească poate țâsni victoria ta, student român! Când vei spune cumpliților tăi dușmani: Nu-mi pasă dacă mă veți zdrobi sau nu, nu-mi pasă dacă voi vedea sau nu ziua biruinței, dar sunt sigur că jertfa mea va aduce prăbușirea voastră, și când pornești și te menții în luptă pâna la capăt cu această hotarâre senină, nu încape nici-o îndoiala că porți în tine o forță pe care nici-o tehnică represivă nu o poate birui. Spiritul de jertfa este esențialul! Avem cu toții la dispoziție cea mai formidabilă dinamită, cel mai irezistibil instrument de lupta, mai puternic decât tancurile și mitralierele: este propria noastră cenușă! Nici-o putere din lume nu va putea evita prăbușirea atunci când se menține pe cenușa unor luptători viteji, căzuți pentru dreptate și Dumnezeu. Camarazi! Tineretul tuturor luptelor românesti și al luptelor studențești ne învăța să mânuim această teribilă armă: Propria noastră jertfă! Coborâți în adâncul vostru sufletesc și întrebati-vă dacă vă mulțumește sau nu o simplă recitare de idealuri menite a fi veșnic înfrânte. Iar dacă veți simți că demnitatea voastră de om și de Român nu mai îngăduie rușinea tuturor resemnărilor, atunci împăcați-vă (pe încetul și definitiv, iar nu numai în clipa unui entuziasm trecător) cu gândul că viața voastră personală cade cu totul pe al doilea plan, și treceți dincoace, pe marele drum dureros al jertfei pentru binele altora, pentru binele Neamului, pentru slujirea lui Dumnezeu. Altfel, dacă veți condiționa lupta de faptul de a nu vă stingheri interesele personale oricât de îndreptățite, atunci toate moțiunile voastre frumoase, toate congresele voastre înfierbântate nu vor aduce nici-o biruință, ci vor ramâne în istorie doar pentru a caracteriza lașitatea unei generații nevrednice de înaintasii ei și menite blestemului urmașilor.’’

Discursul ținut de generalul Blas Piñar a fost unul care îi face cinste în mod cert. Acesta a vorbit despre situația actuală din pandemie, care afectează societatea în mai multe feluri. De la fețele acoperite, distanțarea socială sau diferitele restricții care afectează interacțiunea umană și seamănă neîncredere în rândul populației și până la manipularea prin știri alarmiste, absurde și contradictorii care cultivă teama, egoismul și care scot la iveală tot ceea ce este mai rău în oameni. Concepte de bază din structura morală a individului, precum libertate, etică, datorie, onoare sau intimitate sunt relativizate, facilitând astfel manipularea maselor. Prin urmare: ‘’Minciuna și frica s-au convertit în armele cele mai puternice pentru a distruge natura omului și a societății, impunând progresiv triumful răului asupra binelui’’. Rezultatele acestei manipulări care sunt alarmante pentru un ochi format, sunt acceptate de marea majoritate a oamenilor iar adevărata libertate este pusă în pericol de un relativism fară limite care propune : avortul, eutanasia, ideologia de gen, multiculturalismul, animalismul, tirania LGBT și corupția de tot felul în detrimentul libertații și al normalității. Pentru a-și masca obiectivele sinistre și măsurile abuzive, actorii manipulării de astăzi inventează, după interesul de moment, tot felul pericole cum ar fi cel fascist, nazist, rasismul, homofobia, negaționismul, spaniolismul, extremismul în general și extremismul religios explicit. Revolutia globalistă cu care ne confruntăm în prezent, zicea Generalul, face parte din succesiunea revoluțiilor materialiste: cea protestantă, revoluția franceză și revoluția sovietică, toate aceasta distrug treptat cea mai importantă revoluție de până acum, cea spirituală a creștinismului, cea care a separat omul de animal și cea care a dat naștere culturii occidentale. Pentru a combate revoluția globalistă și efectele ei este nevoie să practicăm virtuțile care ne apropie de Dumnezeu: credința, speranța și iubirea, dar și virtuțile cardinale care modelează acțiunea noastră umană: prudența, dreptatea, tăria și cumpătarea. Aceste virtuți se pot propovădui cel mai bine prin exemplul personal și se pot rezuma în ‘’spiritul de sacrificiu’’. Deducem de aici că sacrificiul este forma cea mai efectivă de a supune egoismul ( care este suma păcatelor capitale). De- a lungul istoriei recente au existat personalități care au dus spiritul de sacrificiu pe cele mai înalte culmi, spre exemplu Ion Moța și Vasile Marin sau Căpitanul de partea Mișcării Legionare și Jose Antonio, Ramiro Ledesma, Onesimo Redondo de partea Falangei Spaniole. ‘’E bine să vorbim, dar e și mai bine să acționăm. Situația cere  o atitudine ofensivă. Defensiva poate fi necesară în anumite situații dar ea nu e decisivă, pentru victorie e necesar atacul, bazat pe convingerea profundă a dreptății cauzei pentru care luptăm. Lumea poate fi salvată și de o mână de oameni, dacă sunt bărbați și femei dăruiți până la sacrificiu, cu o credință nezdruncinată.’’ a mai spus spre încheiere Generalul Blas Piñar în clasicul său stil militar.

A urmat Părintele Marius Vișovan, care a început discursul prin a sublinia importanța comemorării de la Majadahonda în ciuda piedicilor puse de actuala criză sanitară. Luna ianuarie reprezintă pentru noi sacrificiul celor doi eroi legionari, Moța și Marin și eterna fraternitate, legată prin sacrificiul lor, între cele doua popoare, român și spaniol. Legionarii români și falagiștii spanioli gândeau în același spirit, credeau în același ideal, fondatorii și liderii celor doua mișcări, Jose Antonio și Corneliu Zelea Codreanu au trăit vieți și au avut destine aproape identice (după cum descrie cel mai bine Horia Sima în cartea lui ‘’Două Mișcări Naționale’’). Iar noi am fost chemați în Spania și anul acesta, de către ceva superior nouă, o forță mistică, pentru a continua această fraternitate dintre cele două popoare și mișcări naționaliste. De asemenea părintele a semnalat ipocrizia conducerii socialiste spaniole de astăzi, care propune legea “memoriei istorice” și mai nou, cea a “memoriei democratice”, dar care, precum înaintașii lor comuniști din anii ’30 nu au în fond nimic democratic. Iar prin aceste legi, minciuna vă deveni predominantă, va înlocui realitatea. Poporul spaniol se află într-un război cultural pe care trebuie să-l câștige. Pr. Vișovan a demonstrat această necesitate prin exemplul comunismului din România, care a afectat țara noastră timp de peste 40 de ani. Iar ultimii 30 de ani statul român și mass-media nu au facilitat deloc cunoașterea adevărului, acești ultimi 30 de ani au fost doar o continuare mai blândă a minciunii comuniste. Mulți români din ziua de astăzi îi consideră criminali pe adevărații eroi, iar ticăloșii care au distrus țara sunt prezentați drept eroi. Mișcarea Legionară fiind principala țintă a acestor falsificări. Cu toate că legionarii sunt cei care au iubit țara cel mai mult, au sacrificat cel mai mult pentru ea și au luptat cu un dezinteres total pentru binele ei.

Deși legionarii s-au sacrificat și în alte rânduri, exemplul lui Moța și a lui Marin, care au murit în Spania , fară să fie constrânși, a deschis noi orizonturi și a inspirat alte sacrificii ulterioare (Division Azul sau rezistența din munti și cea din temnitele comuniste). Ei au murit în Spania aparând ordinea creștină, care trebuia apărată la fel și în Spania și în România. Această luptă trebuie dusă peste tot în lume. Pe termen lung, jerta adusă de Moța și Marin în Spania prevedea apărarea României, la fel cum jertfa Diviziei Albastre pe frontul de est prevedea apărarea Spaniei pe termen lung. În continuare părintele a rememorat cele auzite de la tatăl lui, despre adevărații eroi la care el, copil fiind, nu avea acces la școală în perioada comunistă, despre Moța și Marin și despre toți legionarii care s-au sacrificat. Explicând că adevărații oameni de caracter nu sunt neapărat oamenii cei mai vocali, ci aceia care sunt capabili de sacrificiu. Sacrificiu care vine din iubire, iubirea de ceva mai înalt decât ei, adică dragostea față de Dumnezeu. Cunoașterea cuvântului Mântuitorului a fost esențială pentru cei ce au luptat împotrivă comunismului; ‘’Oricine vrea să-și salveze viața o va pierde, dar cel ce-și pierde viața pentru Mine și pentru Evanghelia, o va salva’’. Tatăl părintelui a stat în celulă cu asemenea oameni și a asistat la astfel de întâmplări, care exemplifică cel mai bine cuvintele Mântuitorului. În închisorile comuniste, dragostea față de Dumnezeu îi îndemna pe deținuți să ofere ultima bucată de pâine unuia mai flamând și ultimele medicamente unora mai bolnavi decât ei. Aceasta este esența sacrificiului.

Am încercat să surprind cât mai bine esențialul celor spuse de către cei trei vorbitori, dar emoția trăită acolo și pasiunea oratorilor nu pot fi așternute pe hârtie.

 

Moța și Marin – PREZENT !

 

O înregistrare a conferinței poate fi găsită pe YouTube cu titlul „Conferința Madrid – 15 ianuarie 2021”.

Lasă un răspuns

Adresa email nu va fi publicata.

Default thumbnail
Subiectul precedent

Ultimii 10 eroi maramureșeni

Default thumbnail
Subiectul următor

Comemorarea Martirilor legionari români, Ion Moța și Vasile Marin – Majadahonda 16 ianuarie 2021

Cele mai recente din

Decemvirii (10)

Pentru viitorul acestui neam legionarii trebuie să mă răzbune În numărul trecut