PROCESUL DE LA TURNU SEVERIN – repere cronologice –

6 mai 1924, Corneliu Zelea Codreanu ia decizia construirii Căminului Cultural Creștin de la Râpa Galbenă, Iași.

8 mai 1924, Corneliu Zelea Codreanu inaugurează prima tabără de muncă voluntară la Ungheni, Iaşi, unde studenții români aveau să plămădească cu mâinile lor cărămizile necesare Căminului. Tabăra era amenajată pe un teren privat oferit studenților de Olimpiu Lascăr. Lucrul a început sub conducerea lui Codreanu cu un grup de 26 studenţi şi cinci elevi ai primei Frăţii de Cruce din Iaşi.

Mai 1924, pentru asigurarea hranei studenților și elevilor ce lucrau la cărămidărie se deschide a doua tabără de muncă, la Iași, pe terenul doamnei Constanța Ghica, unde studenții ieșeni aveau să cultive zarzavaturi.

31 mai 1924, agenții poliției conduși de prefectul Constantin Manciu pătund pe terenul doamnei Ghica, arestând și lovind pe Corneliu Zelea Codreanu și pe cei 50 de studenţi și elevi cu care lucra la grădina de zarzavat. Cei arestați sunt bătuți violent, atârnați cu picioarele în sus, loviți cu vână de bou, timpane sparte, bătaie la tălpi etc. Părinții lor împreună cu marile personalități ieșene A.C. Cuza și Corneliu Șumuleanu reușesc cu greu să îi scoată din mâinile poliției. Sunt scoși de la prefectura de poliție după ce sunt examinați de un medic legist care eliberează certificate medicale tuturor copiilor maltratați.

3 iunie 1924, este eliberat din arest și Corneliu Zelea Codreanu. Zdrobit sufletește de atâta nedreptate părăsește Iașul și urcă singur pe Rarău.

3 – 5 iunie 1924, au loc la Iași ample proteste de stradă împotriva violențelor prefectului Manciu.

8-10 iunie 1924, ziarul „Universul” publică numeroase articole despre violențele prefectului Manciu asupra studenților ieșeni.

15 iunie 1924, cunoscutul scriitor Păstorel Teodoreanu publică în ziarul „Țara Noastră” un articol în care expune faptele lui Manciu luând apărarea lui Codreanu și a celorlalți studenți.

15 iulie 1924, Codreanu coboară de pe Rarău cu hotărârea de a răspunde dacă mai este provocat, sosind la Iași în mijlocul băieților ce lucrau la cărămidărie.

Iulie 1924, are loc procesul intentat lui Constantin Manciu de părinții studenților Silvia Teodorescu şi Mile Lefter, ambii bătuți în arest la data de 31 mai 1924. Cu toate dovezile ce atestau vinovăţia prefectului de poliție, în ciuda certificatelor medico-legale care atestau gradul de violență la care fuseseră supuși tinerii fără nicio vină, procesul este câștigat de Manciu. Procesele deschise de părinții copiilor bătuți au loc unul după altul, Manciu este exonerat de fiecare dată.

Septembrie 1924, are loc o ancheta generală asupra faptelor prefectului de poliție Manciu. Și de data asta dovezile clare nu sunt luate în considerare. În urma anchetei Manciu este decorat cu ordinul „Steaua României” în grad de comandor, agenții care participaseră la violențele din 31 mai 1924 sunt avansaţi în grad.

25 octombrie 1925, la Judecătoria Ocolului 2 Iași are loc un nou proces împotriva lui Manciu, cel intentat de studentul Comârzan schingiut în aceeasi zi de mai la prefectura poliției. Avocații studentului sunt Dumbravă și Codreanu. În plină ședință, prefectul Manciu însoțit de mai mulți polițiști pătrunde în sala de judecată și în fața avocaților și a judecătorului se năpustesc asupra lui Corneliu Zelea Codreanu. Codreanu scoate revolverul și trage pentru a se apăra. Constantin Manciu cade lovit mortal, alături de el cade comisarul Clos și inspectorul Hușanu. Codreanu este arestat şi dus la prefectura de poliție. Este pus în lanțuri. Între timp vestea atacării lui în timpul procesului de către Manciu și împușcarea acestuia fac ocolul Iașului. Studenții din Universitate, cămine și cantine pornesc către prefectura de poliție, cântecele lor răzbat până la Codreanu.

În aceeași zi, 25 octombrie 1924 este transportat cu tot cu lanţuri la închisoarea Galata unde va rămâne timp de 15 zile în condiţiuni de detenție îngrozitoare.

26 octombrie 1924, Văcăreştenii (Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Tudose Popescu și Radu Mironovici), tatăl Căpitanului – prof. Ion Zelea Codreanu, Liviu Sadoveanu și câțiva studenți au fost şi ei arestaţi şi închişi la Galata. În afară de Văcăreșteni, ceilalți arestați sunt eliberați după o scurtă perioadă de detenție.

27 Octombrie 1924, Codreanu este dus la Tribunal cu cătuşe de mâini, pentru a i se confirma mandatul de arestare. Este readus la Galata în aceeași zi.

10 Decembrie 1924, de ziua studențimii au loc în toată ţara mari demonstraţii de solidarizare cu studenţii închişi la Galata. Guvernul intervine, sunt ciocniri sângeroase la Cluj. Universităţile se închid.

15 Decembrie 1924, Ion I. Moţa, Ilie Gârneaţă, Tudose Popescu şi Radu Mironovici se baricadează în celula de la Galata şi declară greva foamei, cerând eliberarea sau moartea.

26 decembrie 1924, după 11 zile de greva foamei cei 4 sunt transportați de la Galata la spital.

31 Decembrie 1924, Grupul Văcăreştenilor este eliberat.

Ianuarie 1925, lui Corneliu Zelea Codreanu  i se aduce la cunoştinţă faptul că procesul lui în cazul Manciu a fost strămutat din oficiu de la Iași la Focşani.

Februarie 1925, Corneliu Zelea Codreanu este scos de la Galata în vederea mutării la Focșani. La gara Cucuteni din Iași se strânge în scurtă vreme o mulțime de studenți care își manifestă solidaritatea. Codreanu este transportat cu vagonul dubă, la închisoarea din Focşani. Aici găsește în primă fază condiții de detenție mai grele decât la Galata.

Februarie 1925, la 3 zile de la sosirea lui Codreanu la închisoaera Focșani populația, indiferent de apartenența politică, începe să se declare solidară cu Codreanu. Vizitele curg una după alta, focșănenii îi aduc zilnic mâncare, îi cos haine populare, îl încurajează dând peste cap planurile autorităților. Cu această ocazie Codreanu va cunoaște pe Hristache Solomon unul din stâlpii de început ai viitoarei Mișcări Legionare. Procesul este stabilit pentru data de 14 martie 1925. În vederea lui toate centrele universitare din țară încep pregătirile. Se tipăresc și se răspândesc în toată țara zeci de mii de manifeste pentru susținerea lui Corneliu Zelea Codreanu.

Martie 1925, Părintele Ioan Moța tipărește la Orăștie sute de mii de manifeste, tot aici camarazii lui Codreanu adună mai multe scrisori redactate de acesta în timpul detenției publicându-le sub forma broșurii „Scrisori studențești din închisoare”.  Guvernul tipărește la rându-i un număr impresionant de manifeste anti-Codreanu încercând fără succes să oprească valul de simpatie și solidaritate națională ce se ridicase în apărarea lui.

12 martie 1925, sute de oameni sosiseră în Focșani pentru a fi alături de Codreanu în ziua judecării procesului. Pe măsură ce aceasta se apropia, numărul lor creștea. Populația Focșaniului era și ea alături de Codreanu.

14 martie 1925, Corneliu Zelea Codreanu este ridicat de la închisoarea Focșani și transportat la Teatrul Național din oraș unde urma să se judece procesul. După ce jurații fuseseră trași la sorți și urma să înceapă procesul, sosește de la București ordin de amânare pe termen necunoscut. Codreanu este transportat înapoi la închisoarea Focșani.

14-16 martie 1925, studenţimea, românii din Focşani şi din împrejurimi, organizează mari manifestaţii de protest împotriva faptului că procesul Codreanu a fost amânat din ordinul guvernului.

Aprilie 1925, guvernul decide mutarea procesului la Turnu Severin. Corneliu Zelea Codreanu este transportat noaptea cu o căruță spre gara Focșani și de aici cu trenul până la Balota, continuând apoi drumul într-o mașină a poliției până la Turnu Severin. Imediat după sosire, Codreanu este înconjurat de simpatia și grija localnicilor. Autoritățile și oficialitățile orașului în frunte familia primarului Corneliu Rădulescu îi oferă toată afecțiunea și grija. Procesul se stabilește pentu data de 20 mai 1925.

Mai 1925, președintele Tribunalului Turnu Severin primește de la 19300 de avocați solicitări pentru înscriere în proces în apărarea lui Corneliu Zelea Codreanu.

18 mai 1925, trenuri întregi cu studenți sosesc la Turnu Severin din toată țara. Sosesc și focșănenii în frunte cu fostul prim jurat Mihail Caraș tras la sorți pentru procesul ce trebuia să aibă loc la 14 martie 1925.

20 Mai 1925, încep dezbaterile, în procesul Codreanu, în sala Teatrului Naţional din Turnu Severin, într-o atmosferă de nemaiîntâlnită însufleţire naţională şi în faţa unei imense mulţimi de spectatori şi apărători veniţi de pe tot cuprinsul ţării.

20-26 Mai 1925, au loc dezbaterile și audierile de martori. La capătului celor 6 zile ale procesului Curtea cu Juraţi pronunţă verdictul de achitare, primit de toată lumea cu un val de entuziasm.

27 mai 1925, Corneliu Zelea Codreanu părăseşte oraşul Turnu Severin, luând drumul spre Iaşi. Este condus la gară de mii de oameni care au împodobit întreg trenul cu flori. În toate gările de pe traseul Turnu Severin – Iași, Codreanu este ovaţionat de mulţimi care-l așteptau cu flori. La Bucureşti este primit şi aclamat de peste 50000 de persoane.

27/28 mai 1925, în cursul nopții trenul ajunge la Focșani unde este întâmpinat de o mare de localnici în frunte cu Hristache Solomon care îl roagă să primească a face nunta la Focșani în data de 14 iunie 1925, fiind asigurat că orașul care nu a avut parte de procesul său dorește să îi organizeze cununia.c

28 mai 1925, după 7 luni de detenție Cornelui Zelea Codreanu ajunge înapoi la Iași.

 

 

 

 

Default thumbnail
Subiectul precedent

Primejdie de moarte pentru Europa răsăriteană

Subiectul următor

Evreii comuniști, un subiect incorect politic?

Cele mai recente din

Default thumbnail

Criza democraţiei

A stârnit o mare nelinişte în cercurile politice şi intelectuale din Occident