Dacă ne întoarcem puţin la momentul anterior lui august 1944, ne putem da totuşi seama că soarta României ar fi putut fi alta, dacă la nivel naţional ar fi existat consens, patriotism onest, demnitate şi o viziune pe termen lung, care să nu caute doar scopul ieşirii din război cu
>> Mai mult
Cartea lui Oliver Jens Schmitt „Corneliu Zelea Codreanu – ascensiunea şi căderea „Căpitanului” ” (publicată iniţial în limba germană în 2016) a devenit începând cu sfârşitul anului 2017 un bestseller al editurii Humanitas. Abordând un subiect controversat, autorul încearcă să explice traseul celui pe care îl consideră „unul dintre politicienii
>> Mai mult
Prin materialul de faţă dorim să ne aducem contribuţia la clarificarea unor aspecte ale istoriei legionare din primii ani după căderea regimului comunist. Din punctul nostru de vedere, acestea au fost redate în cea mai mare măsură în cartea „Mişcarea Legionară între adevăr şi mistificare“, în care reporterul Liviu Vălenaş
>> Mai mult
În cele ce urmează publicăm fragmente dintr-o scrisoare a lui Horia Sima, datată 6 februarie 1941 şi adresată Reichsführerului SS, Heinrich Himmler. Documentul este cunoscut de istorici şi poate fi găsit în arhivele germane în fondul NS 19/1944, p. 1-13. O menţiune a sa însoţită de un rezumat sumar de
>> Mai mult
Publicăm mai jos în facsimil două documente ale exilului românesc. Este vorba de materiale apărute în anul 1952 în revistele „România“ (Buenos Aires) şi „B.I.R.E“ (Paris). Conţinutul lor grăieşte de la sine, iar comentarea lui o lăsăm pe seama istoricilor, atunci când legislaţia le va permite o exprimare fără oprelişti.
>> Mai mult
Se pare că relaţiile dintre Maniu şi Mişcarea Legionară a lui Codreanu aveau la bază afinităţi care treceau dincolo de simplul pragmatism. Aşa cum am văzut, cei doi împărtăşeau un autentic naţionalism românesc, valorile morale creştine, precum şi convingerea asupra necesităţii eliminării corupţiei endemice din viaţa politică românească. Ambii priveau
>> Mai mult
Partea declasificată şi disponibilă pe internet a arhivelor CIA oferă o serie amănunte interesante şi cu privire la istoria exilului legionar. Numeroase documente se referă la structura şi organizarea acestuia, la activităţile celor două grupări aflate în conflict: cea condusă de Horia Sima, respectiv aşa-numiţii „disidenţi“ conduşi de Constantin Papanace.
>> Mai mult
Scurta participare a Mişcării Legionare la guvernarea României (septembrie 1940-ianuarie 1941) nu a reprezentat decât un intermezzo între prigoana carlistă şi cea antonesciană. Ciocnirile sângeroase din 21-23 ianuarie 1941 au avut drept rezultat eliminarea legionarilor de la putere şi începutul unei noi epoci de prigoană, majoritatea legionarilor urmând să-şi petreacă
>> Mai mult
Subiectul Mişcării Legionare continuă să rămână în centrul preocupărilor istoricilor români şi străini interesaţi de istoria României. Semnalăm aici o nouă apariţie pe această temă, anume cartea “Faschisten in KZ – Rumäniens Eiserne Garde und das Dritte Reich” (“Fascişti în lagărele de concentrare – Garda de Fier din România şi
>> Mai mult
E binecunoscut faptul că cercetarea istorică actuală, atât din comoditate, cât şi din alte interese, defineşte noţiunea de “fascism” într-un sens atât de larg încât să cuprindă practic toate grupările care au luptat alături de Puterile Axei în cel De-al Doilea Război Mondial. Desigur, e dreptul oamenilor de ştiinţă de
>> Mai mult