Diagrame evoluţie COVID-19

Imaginea reprezentativă (deasupra) redă graficul creşterii numărul de cazuri în România în lunile iunie-iulie. Diagrama din stânga redă numărul zilnic de teste (pentru o mai bună vizualizare împărţit la 10) şi numărul de cazuri noi, care începând cu data de 8 iunie a început să crească încontinuu. Liniile drepte continue indică trendul liniar, iar cele punctate valoarea medie în cele două perioade: înainte şi după 8 iunie. O primă observaţie ar fi aceea că creşterea numărului de cazuri are loc pe fondul unei creşteri accentuate a numărului testărilor. Vom vedea că acest factor explică o parte a sporului de cazuri de COVID-19 înregistrate, dar că nu e singura cauză.

Diagrama din dreapta reproduce valorile medii în săptămâni succesive începând cu data de 8 iunie. Dacă în săptămâna 8-14 iunie am avut o medie de 8199 de teste pe zi, dintre care 2.65% pozitive şi o medie 217 de cazuri noi pe zi, în săptămâna 6-12 iulie s-au înregistrat în medie pe zi 11531 de teste, dintre care 4.41% pozitive şi 509 de cazuri noi. Între 13-19 iulie numărul testelor a crescut şi mai mult, ajungând la o medie de 15862 pe zi, adică aproape dublu decât în prima săptămână analizată (factor 1.93). În aceeaşi perioadă 13-19 iulie s-au înregistrat în medie 703 de noi cazuri pe zi, la o medie de testări pozitive de 4.43%, practic neschimbată faţă de săptămâna anterioară, deşi numărul testelor crescut la o dată şi jumătate (factor 1.38). Comparând cu săptămâna 8-14 iunie, numărul mediu de cazuri a crescut cu factorul 3.24, iar media procentajelor pozitive cu factorul 1.67 (având deci 1.93×1.67=3.22, adică factorul creşterii numărului de cazuri zilnice cu o mică eroare de rotunjire).

Prin urmare, creşterea numărului absolut de cazuri înregistrată în ultima lună se datorează în principal creşterii substanţiale, continue, a numărului de teste (cu potenţial de amplificare suplimentară) , dar şi creşterii uşoare a procentajului celor pozitive (care însă pare a se plafona la un nivel de sub 4.5%). Acest al doilea factor indică o răspândire ceva mai accentuată a epidemiei faţă de sfârşitul lunii mai şi începutul lui iunie, când s-a întregistrat un minim. Totuşi, suntem încă departe de situaţia din lunile martie-aprilie, când numărul de teste a fost mult mai mic, dar procentajul celor pozitive s-a ridicat la valori între 10-20%, faţă de 4.43% cât reprezintă media ultimei săptămâni analizate.  Dacă în lunile martie-aprilie s-ar fi testat în ritmul din ultima săptămână, atunci în data de 7 aprilie am fi avut de pildă, la un procentaj de 13.89% de teste pozitive, nu 360 de cazuri la 2591 de teste, câte au fost în realitate, ci 2500 de cazuri la 18000 de teste!

Statistica săptămânală actualizată permanent.

România: cazuri noi zilnice şi testări procentuale pozitive.

Mai jos sunt prezentate diagrame interactive COVID-19 cu date în timp real, pentru a compara evoluţia din România cu cea din alte ţări din estul, centrul, nordul şi vestul Europei. Prin trecerea cursorului peste numele ţării, poate fi vizualizată mai bine doar curba corespunzătoare acesteia.

Mai întâi curbele raportului zilnic dintre numărul de teste efectuat şi numărul cazurilor pozitive. Cu cât acest număr este mai mic, cu atât gradul răspândirii infecţiei este mai mare. De exemplu o valoare de 10 indică faptul că 1 test din 10 sau 10% din numărul total de teste au fost pozitive, în vreme ce numărul 50 indică faptul că 1 test din 50 sau 2% din numărul total de teste au fost pozitive.

Pentru determinarea tendinţei importantă este situaţia curentă a numărului zilnic de cazuri noi şi de decese, iar nu numărul total, cumulat, care creşte în permanenţă. Aceste date sunt reprezentate mai jos pe pagină, însă nu sub formă de curbe, ci ca diagrame prin puncte.

Mai jos cazurile totale înregistrate oficial şi mortalitatea.